4 definiții pentru soliton

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOLITON s. n. (Cib., Med.) Undă de conductibilitate nervoasă caracterizată prin propagarea fără deformări și cu viteză fixă. – Din fr., engl. soliton.

SOLITON s. n. (Cib., Med.) Undă de conductibilitate nervoasă caracterizată prin propagarea fără deformări și cu viteză fixă. – Din fr., engl. soliton.

soliton sn [At: DEX-S / Pl: ? / E: fr, eg soliton] (Cib; Med) Undă de conductibilitate nervoasă cu propagare fără deformări și cu viteză fixă.

soliton s. (fiz.) ◊ „Rezultatele recente sunt apariția în teorie a unei noi particule, solitonul. Cont. 27 IV 79 p. 7 //format cu -on, după modelul lui electron//

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: soliton
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soliton
  • solitonul
  • solitonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • soliton
  • solitonului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

solitonsubstantiv neutru

  • 1. cibernetică medicină Undă de conductibilitate nervoasă caracterizată prin propagarea fără deformări și cu viteză fixă. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.