11 definiții pentru solicitator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SOLICITATÓR, -OÁRE, solicitatori, -oare, s. m. și f. Solicitant. – Solicita + suf. -tor. Cf. lat. sollicitator, -oris.

SOLICITATÓR, -OÁRE, solicitatori, -oare, s. m. și f. Solicitant. – Solicita + suf. -tor. Cf. lat. sollicitator, -oris.

solicitator, ~oare smf [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~oare / E: solicita + -tor cf lat sollicitator] 1-4 Solicitant (1-4).

SOLICITATÓR, -OÁRE, solicitatori, -oare, s. m. și f. Solicitant. Solicitatorul vorbește, răgușit de emoție. ARGHEZI, P. T. 57.

SOLICITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Solicitant. [Cf. it. sollicitatore, lat. solicitator].

SOLICITATÓR, -OÁRE s. m. f. solicitant. (< it. sollecitatore, lat. sollicitator)

*solicitatór, -oáre s. Care solicită: solicitatoru unuĭ post.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

solicitatór s. m., pl. solicitatóri

solicitatór s. m., pl. solicitatóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SOLICITATÓR s. solicitant, (rar) postulant.

SOLICITATOR s. solicitant, (rar) postulant.

Intrare: solicitator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solicitator
  • solicitatorul
  • solicitatoru‑
plural
  • solicitatori
  • solicitatorii
genitiv-dativ singular
  • solicitator
  • solicitatorului
plural
  • solicitatori
  • solicitatorilor
vocativ singular
  • solicitatorule
plural
  • solicitatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

solicitator, -oare solicitatoare

etimologie:

  • Solicita + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • cf. limba latină sollicitator, -oris
    surse: DEX '09 DEX '98 DN