opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

smotocit2, ~ă a [At: UDRESCU, GL. / V: ~tro~ / Pl: ~iți, ~e / E: smotoci] (Mun) 1 (D. oameni) Care are părul ciufulit. 2 (D. sân2) Care a fost supt de tot laptele. 3 Păruit.

smotocit1 sns [At: UDRESCU, GL. / V: ~tro~ / E: smotoci] (Mun; d. puii de animale) Supt trâgând cu putere de uger.

SMOTOCI, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfăni, a scărmăna. – Cf. sb. smotok.

smotoci [At: IOVESCU, N. 243 / V: ~tro~ / Pzi: ~cesc / E: ns cf smocoti] 1 vt (Mun; Olt) A părui. 2 vt (Pop) A trage cuiva o bătaie bună Si: a chelfăni. 3 vrr (Mun) A se juca îmbrățișându-se, trâgând unul de altul, îmbrâncindu-se. 4 vt (Buc; îf smotroci) A amesteca (5). 5 vt (Reg; d. puii de animale) A suge lovind cu capul tare în uger, trăgând cu putere.

smotroci v vz smotoci

smotrocit2, ~ă a vz smotocit2

smotrocit1 sn vz smotocit1

SMOTOCI, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfăni, a scărmăna. – Cf. scr. smotok.

SMOTOCI, smotocesc, vb. IV. Tranz. A da o bătaie bună; a părui, a scărmăna. Pe Dița o smotocesc băieții din vecini. STANCU, D. 14.

Ortografice DOOM

smotoci (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smotocesc, 3 sg. smotocește, imperf. 1 smotoceam; conj. prez. 1 sg. să smotocesc, 3 să smotocească

smotoci (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smotocesc, imperf. 3 sg. smotocea; conj. prez. 3 să smotocească

smotoci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smotocesc, imperf. 3 sg. smotocea; conj. prez. 3 sg. și pl. smotocească

Sinonime

SMOTOCI vb. v. părui.

smotoci vb. v. PĂRUI.

Regionalisme / arhaisme

smotocit, smotocită, adj. (reg.) 1. (despre oameni) care are părul ciufulit. 2. (despre sân) care a fost supt de tot (de lapte).

smotoci, smotocesc, vb. IV (reg.) 1. a da, a trage cuiva o bătaie bună; a chelfăni, a părui, a scărmăna. 2. (în forma: smotroci) a amesteca. 3. (despre puii de animal) a suge lovind tare cu capul în uger, trăgând cu putere.

Intrare: smotocit
smotocit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smotocit
  • smotocitul
  • smotocitu‑
  • smotocită
  • smotocita
plural
  • smotociți
  • smotociții
  • smotocite
  • smotocitele
genitiv-dativ singular
  • smotocit
  • smotocitului
  • smotocite
  • smotocitei
plural
  • smotociți
  • smotociților
  • smotocite
  • smotocitelor
vocativ singular — —
plural — —
smotrocit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: smotoci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • smotoci
  • smotocire
  • smotocit
  • smotocitu‑
  • smotocind
  • smotocindu‑
 singular plural
  • smotocește
  • smotociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • smotocesc
 (să)
  • smotocesc
  • smotoceam
  • smotocii
  • smotocisem
a II-a (tu)
  • smotocești
 (să)
  • smotocești
  • smotoceai
  • smotociși
  • smotociseși
a III-a (el, ea)
  • smotocește
 (să)
  • smotocească
  • smotocea
  • smotoci
  • smotocise
plural I (noi)
  • smotocim
 (să)
  • smotocim
  • smotoceam
  • smotocirăm
  • smotociserăm
  • smotocisem
a II-a (voi)
  • smotociți
 (să)
  • smotociți
  • smotoceați
  • smotocirăți
  • smotociserăți
  • smotociseți
a III-a (ei, ele)
  • smotocesc
 (să)
  • smotocească
  • smotoceau
  • smotociră
  • smotociseră
smotroci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

smotoci, smotocescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.