SMIL cf. blg. cмил „immortela” (plantă) (Weig). 1. – b. (13 – 15 B 66); – vechiul nume al orașului Ismail; Smila t. (Sur III) „azi Simila și Sîmila, pîrîu” (Ștef). 2. Smilea, vale (Mus). 3. Smilan (Braș), cf. și srb-cr. Smilia f. 4. Smil sau Smiltzes Vvd. blg., în Sredna Gora (Balcani) sub țarul Gh. Terteri 1281-92.