SLĂNINĂ s. f.. Strat de grăsime între pielea și carnea porcului; parte, bucată din grăsimea porcului, întrebuințată ca aliment. Porcul său din ogradă este mai gras, deoarece stă slănina pe dînsul de o palmă. ISPIRESCU, L. 176. Ce le pasă: lemne la trunchi sînt, slănină și făină în pod este deavolna; brînză în putină de asemenea. CREANGĂ, A. 38. O bucată de pîne, pe care este puțintică slănină. NEGRUZZI, S. III 204. ◊ Expr. (Familiar) Cu un ochi la slănină și cu altul la făină v. ochi¹ (I 1). Și cu curechiul uns și cu slănina-n pod, se spune despre cei care vor să aibă de toate, fără să sacrifice nimic.