SLUJBULIȚĂ, slujbulițe, s. f. Diminutiv al lui slujbă; slujbă neînsemnată, slab retribuită. La ministerul țării ni se închise ușa. La alte slujbulițe nici nu e de gîndit! BOLINTINEANU, O. 131. Nu pot găsi o slujbuliță cît de mică în patria mea. ALECSANDRI, T. I 376. ♦ Îndatorire, facere de bine, serviciu. Niciodată n-oi uita Slujbulița cea frumoasă Ce-o mi-i face dumneata. HASDEU, R. V. 54.