8 definiții pentru sluție


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUȚÍE s. f. (Rar) Sluțenie. – Slut + suf. -ie.

SLUȚÍE s. f. (Rar) Sluțenie. – Slut + suf. -ie.

sluție sf [At: SIMION DASC. LET. 299 / Pl: ~ii / E: slut + -ie] (Înv) 1-2 Sluțenie (1, 3).

SLUȚÍE s. f. (Rar) Sluțenie. (Fig.) I-aș dezvăli năravul în toat-a lui sluție. NEGRUZZI, S. II 264.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sluțíe (înv.) s. f., art. sluțía, g.-d. sluțíi, art. sluțíei

sluțíe s. f., art. sluțía, g.-d. art. sluțíei; pl. sluțíi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SLUȚÍE s. v. diformitate, hâdoșenie, poceală, sluțenie, urâciune, urâțenie.

sluție s. v. DIFORMITATE. HÎDOȘENIE. POCEALĂ. SLUȚENIE. URÎCIUNE. URÎȚENIE.

Intrare: sluție
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sluție
  • sluția
plural
genitiv-dativ singular
  • sluții
  • sluției
plural
vocativ singular
plural

sluție

etimologie:

  • Slut + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09