2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

slovenesc, ~ească a [At: (a.1648) GCR I, 125/38 / V: ~vin~ / Pl: ~ești / E: slovean + -esc cf slv словѣньскъ] (Înv) 1-4 a Slav (5-8). 5 sf Limba slavonă (9).

1) slovenésc, -eáscă adj. (d. Slovean; sîrb. slov[j]enski, slavenski, sîrb. bg. slovjanski, rus. -kiĭ). Al Slovenilor: limba slovenească.

2) slovenésc și (Del.) slognésc și (azĭ, vest) slomnésc și slovnésc v. tr. (din vsl. sŭložiti, a compune, sŭlognĭa, silabă; bg. rus. slog, silabă, și vsl. slaviți, a vorbi, infl. și de slovenesc 1, adică „învăț slovenește”. Cp. și cu rîvnesc, rimnesc și pocnesc, pognesc, pomnesc). Vechĭ. Silabisesc. Azĭ. Vest. Pronunț cu nesiguranță orĭ cu frică: a slomni un cuvînt. Fig. Descifrez, pricep: tăceți, că’ncep și eŭ să slomnesc (Cod.). V. intr. Încep să mă arăt: cînd somniră zorile (CL. 1910, 1, 38; 1912, 11, 1201, și rev. I. Crg. 9, 26).

SLOVENÍ, slovenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. – Cf. slomni.

SLOVENÍ, slovenesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. – Cf. slomni.

sloveni [At: CARTE TREB. II, 62/1 / V: (îrg) ~omni, (înv) ~vni, (reg) ~ogni, scl~ / Pzi: ~nesc / E: slovni cf slv сълогиіа] 1 vt(a) (Asr; c. i. cuvinte, texte, inscripții, documente etc.) A silabisi (3). 2 vt(a) (Îrg; îf slomni) A îngăima. 3 vt(a) (Îrg; îaf) A șopti. 4 vt(a) (Mun) A încerca să învețe. 5 vt(a) (Mun) A începe să priceapă. 6-7 vt(a) (Mun; c. i. melodii, cântece etc.) A încerca să descifreze sau să deprindă. 8 vr (Mun; îf slomni) A se zvoni. 9 vr (Mun; pex; îaf) A se anunța (1). 10 vi (Reg; fig; mai ales d. lumină, culori; îf slomni) A apărea treptat. 11 vi (Reg; fig; mai ales d. lumină, culori; îaf) A se distinge cu greutate. 12 vi (Îf slomni; îe) A slomni (sau, vrim, a se slomni) zorile A miji zorile. 13 vt(a) (Fig) A bănui (11). 14 vt(a) (Fig) A dibui (6).

SLOVENÍ, slovenesc, vb. IV. Tranz. (Învechit ș arhaizant) A citi greu, pronunțînd literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. Sevastian... învață să slovenească buchile și-i scrie feciorului său de la oraș. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 4/3. Pe Anton Pann l-ai slovenit la șase ani. PAS, Z. I 26. Aron flăcăul slovenea psaltirea. SADOVEANU, O. VII 213. ◊ Absol. Cu ochelari pe nas și slovenind arar, Se bucură bătrînul și-i fălos Cînd îmi citește numele-n ziar. BENIUC, V. 101. După ce-am prins a sloveni, parcă am altă putere. CAMILAR, N. II 371. Citea cu glas înalt dintr-o psaltire, Dar în citit cam slovenea. COȘBUC, P. II 232.

slovenì v. a slomni: e de mirare cum poate sloveni NEGR. [Tras din slovă].

*paleoslávic, -ă adj. (d. paleoslav). Al vechilor Slavĭ: limba paleoslavică (mama limbilor slavice). Adv. A vorbi paleoslavic. – Se zice și slavonesc, slovenesc, ca adv. slavonește, slovenește.

slomnésc v. tr. V. slovenesc 2.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

slovení (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slovenésc, imperf. 3 sg. sloveneá; conj. prez. 3 să sloveneáscă

slovení vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. slovenésc, imperf. 3 sg. sloveneá; conj. prez. 3 sg. și pl. sloveneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SLOVENÉSC adj. v. slavon, slavonesc.

SLOVENÍ vb. v. bucheri, silabisi.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

slovení, slovenésc, vb. IV (înv.) 1. a citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă; a silabisi. 2. (reg.; în forma: slomni) a îngăima; a șopti. 3. (reg.) a încerca să învețe; a începe să priceapă. 4. (reg.; despre melodii, cântece etc.) a încerca să descifreze sau să deprindă. 5. (refl.; reg.; în forma: slomni) a se zvoni, a se anunța. 6. (fig.; reg.; despre lumină, culori, în forma: slomni) a apărea treptat; a miji; a se distinge cu greutate. 7. a bănui; a dibui.

Intrare: slovenesc
slovenesc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slovenesc
  • slovenescul
  • slovenescu‑
  • slovenească
  • sloveneasca
plural
  • slovenești
  • sloveneștii
  • slovenești
  • sloveneștile
genitiv-dativ singular
  • slovenesc
  • slovenescului
  • slovenești
  • sloveneștii
plural
  • slovenești
  • sloveneștilor
  • slovenești
  • sloveneștilor
vocativ singular
plural
Intrare: sloveni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sloveni
  • slovenire
  • slovenit
  • slovenitu‑
  • slovenind
  • slovenindu‑
singular plural
  • slovenește
  • sloveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • slovenesc
(să)
  • slovenesc
  • sloveneam
  • slovenii
  • slovenisem
a II-a (tu)
  • slovenești
(să)
  • slovenești
  • sloveneai
  • sloveniși
  • sloveniseși
a III-a (el, ea)
  • slovenește
(să)
  • slovenească
  • slovenea
  • sloveni
  • slovenise
plural I (noi)
  • slovenim
(să)
  • slovenim
  • sloveneam
  • slovenirăm
  • sloveniserăm
  • slovenisem
a II-a (voi)
  • sloveniți
(să)
  • sloveniți
  • sloveneați
  • slovenirăți
  • sloveniserăți
  • sloveniseți
a III-a (ei, ele)
  • slovenesc
(să)
  • slovenească
  • sloveneau
  • sloveni
  • sloveniseră
scloveni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sloveni scloveni

  • 1. învechit A citi cu greu, pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucheri silabisi attach_file 6 exemple
    exemple
    • Sevastian... învață să slovenească buchile și-i scrie feciorului său de la oraș. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 4/3.
      surse: DLRLC
    • Pe Anton Pann l-ai slovenit la șase ani. PAS, Z. I 26.
      surse: DLRLC
    • Aron flăcăul slovenea psaltirea. SADOVEANU, O. VII 213.
      surse: DLRLC
    • absolut Cu ochelari pe nas și slovenind arar, Se bucură bătrînul și-i fălos Cînd îmi citește numele-n ziar. BENIUC, V. 101.
      surse: DLRLC
    • absolut După ce-am prins a sloveni, parcă am altă putere. CAMILAR, N. II 371.
      surse: DLRLC
    • absolut Citea cu glas înalt dintr-o psaltire, Dar în citit cam slovenea. COȘBUC, P. II 232.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cf. slomni
    surse: DEX '98 DEX '09