8 definiții pentru slăbuț zlăbuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLĂBÚȚ, -Ă, slăbuți, -e, adj. Diminutiv al lui slab.Slab + suf. -uț.

SLĂBÚȚ, -Ă, slăbuți, -e, adj. Diminutiv al lui slab.Slab + suf. -uț.

slăbuț, ~ă [At: ȚICHINDEAL, F. 38/21 / Pl: ~uți, ~e / E: slab + -uț] 1-14 a (Șhp) Cam slab (2, 7, 9, 13, 21, 23, 36). 15 a (Rar; d. așezări sau colectivități umane, d. teritorii) Sărăcăcios (6). 16-17 a, av (D. îmbrăcăminte) Sărăcăcios (6). 18-19 a, sm (Cam) slab (43).

SLĂBÚȚ, -Ă, slăbuți, -e, adj. Diminutiv al lui slab. 1. v. slab (1). E cam slăbuț, tare negricios, cu ochi mari și căpșorul lunguieț. CAMIL PETRESCU, O. I 11. Dan, slăbuț, sfiicios cu lumea, pururea gînditor, contemplativ, figură și temperament de artist. VLAHUȚĂ, O. A. 263. Plimbă-mi-se, plimbă Două tinerele, Două cumnățele. Una mi-este grasă... Alta mai slăbuță. TEODORESCU, P. P. 328. 2. v. slab (3). Venind astfel zilnic în casă, Marioara i-a mărturisit că se simte slăbuță la limba romînă și ar avea nevoie de o meditație serioasă. REBREANU, R. I 24. Schiller este... în «Tîlharii» un slăbuț dramaturg. CARAGIALE, N. F. 8. 3. (Despre îmbrăcăminte) Sărăcăcios. (Adverbial) Nu s-ar fi prăpădit el de grija gazdelor, dacă nu s-ar fi sfiit să meargă cu Iuga la vreun restaurant mare, îmbrăcat slăbuț cum era. REBREANU, R. I 22.

zlăbuț[1], a vz slăbuț

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

slăbúț adj. m., pl. slăbúți; f. slăbúță, pl. slăbúțe

slăbúț adj. m., pl. slăbúți; f. sg. slăbúță, pl. slăbúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SLĂBÚȚ adj. 1. (înv. și reg.) slăbuleț, (reg.) slăbulean, slăbușor, (prin vestul Transilv.) slăbotean. (E cam ~.) 2. v. debil.

SLĂBUȚ adj. 1. (înv. și reg.) slăbuleț, (reg.) slăbulean, slăbușor, (prin vestul Transilv.) slăbotean. (E cam ~.) 2. debil, delicat, firav, fragil, gingaș, pirpiriu, plăpînd, prizărit, sfrijit, slab, slăbănog, șubred, (pop.) pițigăiat, (înv. și reg.) mîrșav, ticălos, (reg.) gubav, morînglav, (Mold. și Transilv.) sighinaș, (Mold. și Olt.) șiștav. (Un copil ~; o constituție ~.)

Intrare: slăbuț
slăbuț adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slăbuț
  • slăbuțul
  • slăbuțu‑
  • slăbuță
  • slăbuța
plural
  • slăbuți
  • slăbuții
  • slăbuțe
  • slăbuțele
genitiv-dativ singular
  • slăbuț
  • slăbuțului
  • slăbuțe
  • slăbuței
plural
  • slăbuți
  • slăbuților
  • slăbuțe
  • slăbuțelor
vocativ singular
plural
zlăbuț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

slăbuț zlăbuț

  • 1. Diminutiv al lui slab.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 5 exemple
    exemple
    • E cam slăbuț, tare negricios, cu ochi mari și căpșorul lunguieț. CAMIL PETRESCU, O. I 11.
      surse: DLRLC
    • Dan, slăbuț, sfiicios cu lumea, pururea gînditor, contemplativ, figură și temperament de artist. VLAHUȚĂ, O. A. 263.
      surse: DLRLC
    • Plimbă-mi-se, plimbă Două tinerele, Două cumnățele. Una mi-este grasă... Alta mai slăbuță. TEODORESCU, P. P. 328.
      surse: DLRLC
    • Venind astfel zilnic în casă, Marioara i-a mărturisit că se simte slăbuță la limba romînă și ar avea nevoie de o meditație serioasă. REBREANU, R. I 24.
      surse: DLRLC
    • Schiller este... în «Tîlharii» un slăbuț dramaturg. CARAGIALE, N. F. 8.
      surse: DLRLC
  • 2. Despre îmbrăcăminte:
    exemple
    • (și) adverbial Nu s-ar fi prăpădit el de grija gazdelor, dacă nu s-ar fi sfiit să meargă cu Iuga la vreun restaurant mare, îmbrăcat slăbuț cum era. REBREANU, R. I 22.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Slab + sufix -uț.
    surse: DEX '98 DEX '09