sirinx sn [At: DN³ / S și: syrinx / Pl: ~uri / E: fr syrinx cf ngr συρινξ] 1 (Atm) Organ fonator al păsărilor, sitat la bifurcația bronhiilor. 2 (Muz) Nai.

SÍRINX s.n. 1. Organ fonator al păsărilor, situat la bifurcația bronhiilor. 2. (Muz.) Nai. [Scris și syrinx. / < fr. syrinx, cf. gr. syrinx – tub].

SIRINX s. n. 1. (la vechii greci) instrument muzical de suflat de tipul naiului; flautul lui Pan. 2. organ fonator al păsărilor, la bifurcația bronhiilor. (< fr., gr. syrinx)

sírinx s. n., pl. sírinxuri

Sirinx = Syrinx.

SIRINX (SYRINX) (< lat.) s. n. Organ fonator al păsărilor, aflat în general la nivelul bifurcării traheei. Cuprinde un schelet de susținere alcătuit din inele ale traheei și membrane vibratoare puse în mișcare de mușchi. Este mai complex, cu mușchi mai numeroși, la păsările frumos cântătoare, la care schimbarea poziției membranelor produce diversele modulații ale cântecului.