6 definiții pentru sintron sintronon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sintron sn [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 123r/35 / V: ~on / S și: ~thr~ / Pl: ~uri / E: ngr σύνθρονος] (Grî; rar) Tron1 bisericesc.

sintron n. scaunul dinaintea altarului unde stă arhiereul sau episcopul. [Gr. mod.].

sintrón n., pl. óane (gr. sýn-thronon, d. sýn-thronos, asesor, adică „pe acelașĭ tron”). Dos. Scaunu arhieresc în altar.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

síntrón, síntrónuri, s.n. (înv.) tron (bisericesc).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

sintrón s. n. (Arhit.) 1. Bancă de piatră care urmează linia curbă a absidei unui santuar, destinată preoților, des întâlnită la vechile biserici creștine. În țara noastră apare o singură dată în absida bis. Sf. Nicolae din Rădăuți (sec. 14). 2. (Înv., rar) Tron. – Din gr. sintronos.

Intrare: sintron
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sintron
  • sintronul
  • sintronu‑
plural
  • sintronuri
  • sintronurile
genitiv-dativ singular
  • sintron
  • sintronului
plural
  • sintronuri
  • sintronurilor
vocativ singular
plural
sintronon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)