9 definiții pentru sintonie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINTONÍE s. f. Egalitate în frecvența oscilațiilor mai multor sisteme fizice oscilante. – Din fr. syntonie.

SINTONÍE, sintonii, s. f. Egalitate în frecvența oscilațiilor mai multor sisteme fizice oscilante. – Din fr. syntonie.

SINTONÍE s.f. 1. (Fiz.) Stare a două sisteme care oscilează cu aceeași frecvență. 2. Caracteristică temperamentală constând în ușurința de acomodare afectivă cu mediul ambiant. [Gen. -iei. / < fr. syntonie, cf. gr. syn – cu, tonos – tensiune].

SINTONÍE s. f. 1. acord (5). 2. caracteristică temperamentală în ușurința de acomodare afectivă cu mediul ambiant. (< fr. syntonie)

sintoníe s. f. (fig.) Înțelegere ◊ „Am făcut turul lumii împreună. Sintonie totală.” D. 146/95 p. 15 (din fr. syntonie; DN, DEX – alt sens, DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sintoníe s. f., art. sintonía, g.-d. sintoníi, art. sintoníei

sintoníe s. f., art. sintonía, g.-d. art. sintoníei; pl. sintoníi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: sintonie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sintonie
  • sintonia
plural
  • sintonii
  • sintoniile
genitiv-dativ singular
  • sintonii
  • sintoniei
plural
  • sintonii
  • sintoniilor
vocativ singular
plural