15 definiții pentru sintetic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINTÉTIC, -Ă, sintetici, -ce, adj. 1. Care ține de sinteză, privitor la sinteză; obținut prin sinteză. ◊ Spirit sintetic = spirit care operează mai mult prin sinteză decât prin analiză, care face ușor sinteza lucrurilor. Limbă sintetică = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă, de obicei, prin adăugarea de afixe la tema cuvintelor. 2. (Despre produse chimice sau industriale) Fabricat pe cale artificială (din două sau din mai multe elemente). – Din fr. synthétique.

SINTÉTIC, -Ă, sintetici, -ce, adj. 1. Care ține de sinteză, privitor la sinteză; obținut prin sinteză. ◊ Spirit sintetic = spirit care operează mai mult prin sinteză decât prin analiză, care face ușor sinteza lucrurilor. Limbă sintetică = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă, de obicei, prin adăugarea de afixe la tema cuvintelor. 2. (Despre produse chimice sau industriale) Fabricat pe cale artificială (din două sau din mai multe elemente). – Din fr. synthétique.

sintetic, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ici, ~ice / E: ngr συνθετικός, fr synthétique] 1-2 Care ține de sinteză (1-2). 3-4 Privitor la sinteză (1-2). 5 Care se obține prin sinteză (2). 6 Care operează cu sinteze (3) Si: concis (2), laconic, rezumativ, succint, sumar. 7 (Îs) Spirit ~ Spirit care operează mai mult prin sinteză (1) decât prin analiză. 8 (Lin; îs) Limbă ~ă Limbă în care raporturile gramaticale se exprimă, de obicei, prin adăugarea de afixe la tema cuvintelor. 9 (D. produse chimice sau industriale) Care este obținut pe cale artificială din două sau mai multe elemente, prin sinteză (7). 10 (D. discipline științifice sau d. ramuri ale acestora, mai ales d. chimie) Care se ocupă cu studiul materialelor și al produselor chimice sau industriale sintetice (9).

SINTÉTIC, -Ă, sintetici, -e, adj. 1. De sinteză, relativ la sinteză, obținut prin sinteză. Poetul trebuie să aibă mai ales calități sintetice, trebuie să vadă mai ales ansamblul. GHEREA, ST. CR. III 140. ◊ Limbă sintetică = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul sufixelor și al desinențelor. 2. (Despre produse chimice sau industriale) Fabricat în mod artificial, din două sau mai multe elemente. Cauciuc sintetic.

SINTÉTIC, -Ă adj. 1. De sinteză; obținut prin sinteză. ♦ Spirit sintetic = spirit care face ușor sinteza lucrurilor; limbă sintetică = limbă care exprimă raporturile gramaticale cu ajutorul sufixelor și al desinențelor. 2. (Despre produse) Fabricat pe cale artificială. [< fr. synthétique, cf. gr. syntetikos].

SINTÉTIC, -Ă adj. 1. (și adv.) de sinteză; obținut prin sinteză. ♦ spirit ~ = spirit care face ușor sinteza lucrurilor; limbă ~ă = limbă flexionară în care raporturile gramaticale se exprimă prin atașarea afixelor la tema cuvântului. 2. (despre produse) fabricat pe cale artificială. (< fr. synthétique, gr. synthetikos)

SINTÉTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de sinteză; propriu sintezei. Metodă ~că de cercetare. 2) (despre spirit) Care este capabil de a face sinteze; care face ușor sinteza lucrurilor. 3) (despre limbi) Care exprimă raporturile gramaticale din propoziție prin intermediul formelor cuvintelor. 4) Care este obținut prin sinteză chimică. Cauciuc ~. Fibre ~ce. /<fr. synthétique, lat. syntheticus, germ. synthetisch

sintetic a. 1. ce ține de sinteză: metodă sintetică; 2. care operează prin sinteză: spirit sintetic.

*sintétic, -ă adj. (vgr. syn-thetikós). De sinteză: metodă sintetică. Care judecă făcînd sinteza lucrurilor, care trage conclu-ziunea faptelor izolate grupîndu-le la un loc: un spirit sintetic. Adv. În mod sintetic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sintetic adj. m., pl. sintetici; f. sintetică, pl. sintetice

sintetic adj. m., pl. sintetici; f. sintetică, pl. sintetice

sintétic adj. m., pl. sintétici; f. sg. sintétică, pl. sintétice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SINTÉTIC adj. concis, rezumativ, succint, sumar, (înv.) rezumător. (O descriere ~.)

SINTETIC adj. concis, rezumativ, succint, sumar, (înv.) rezumător. (O descriere ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SINTÉTIC, -Ă adj. (< fr. synthétique, cf. gr. syntethikos): în sintagmele declinare sintetică, flexiune sintetică, formă flexionară sintetică, limbă sintetică, mod sintetic și timp sintetic (v.).

Intrare: sintetic
sintetic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sintetic
  • sinteticul
  • sinteticu‑
  • sintetică
  • sintetica
plural
  • sintetici
  • sinteticii
  • sintetice
  • sinteticele
genitiv-dativ singular
  • sintetic
  • sinteticului
  • sintetice
  • sinteticei
plural
  • sintetici
  • sinteticilor
  • sintetice
  • sinteticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sintetic, sinteticăadjectiv

  • 1. Care ține de sinteză, privitor la sinteză; obținut prin sinteză. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: analitic
    • format_quote Poetul trebuie să aibă mai ales calități sintetice, trebuie să vadă mai ales ansamblul. GHEREA, ST. CR. III 140. DLRLC
    • 1.1. Spirit sintetic = spirit care operează mai mult prin sinteză decât prin analiză, care face ușor sinteza lucrurilor. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Limbă sintetică = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă, de obicei, prin adăugarea de afixe la tema cuvintelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (Despre produse chimice sau industriale) Fabricat pe cale artificială (din două sau din mai multe elemente). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cauciuc sintetic. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.