sintaxă sf [At: (a. 1652) GCR I, 157/7 / V: (înv) ~ndaxis sn, sintax, ~xin, ~xis / S și: (înv) ~acsă / Pl: ~xe / E: ngr σύνταξις, lat syntaxis, fr syntaxe] 1 Parte a gramaticii care cuprinde regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și fraze Si: (înv) sinteză (13), (îvr) sintactică (6). 2 Îmbinare a cuvintelor în propoziții și fraze Si: (înv) sinteză (13), (îvr) sintactică (6). 3 (Șîs) ~ poetică Ansamblu de procedee stilistice care, uzând de topica propoziției și a frazei, măresc expresivitatea limbii literare și posibilitățile de exprimare artistică Si: sintactică poetică. 4 Parte a logicii simbolice care constituie expunerea derivării expresiilor logice.