Definiția cu ID-ul 583900:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Sinon, fiul lui Aesimus și văr cu Odysseus, pe care l-a însoțit în războiul troian. Cînd, descurajați de a fi luptat timp de zece ani în fața zidurilor Troiei fără s-o poată cuceri, grecii au recurs la un șiretlic născocind calul troian ca să pătrundă cu ajutorul lui în cetate, ei l-au lăsat pe Sinon pe țărm și s-au prefăcut că pornesc în larg. Acesta a fost găsit de niște păstori și dus înaintea regelui Priamus. Pus anume de către greci să-i iscodească și să-i atragă în cursă pe troieni, Sinon s-a prefăcut a fi un fugar, învrăjbit cu grecii. Folosind cuvinte ticluite, el i-a îndemnat să dărîme zidurile ca să introducă în cetate calul, care – după spusele lui – era o ofrandă adusă de greci zeiței Athena. Apoi, în timpul nopții, cînd troienii dormeau beți de fericirea victoriei, Sinon a deschis pe ascuns ușa tainică din pîntecele calului și le-a dat drumul soldaților greci ascunși înăuntru. În același timp, el le-a făcut semne celor de pe mare cu o torță aprinsă, dînd semnalul începerii atacului. Figura lui Sinon a rămas ca prototip al iscoadei prefăcute.