11 definiții pentru sinologie

SINOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul istoriei, limbii și culturii chineze. – Din fr. sinologie.

SINOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul istoriei limbii și culturii chineze. – Din fr. sinologie.

SINOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul istoriei limbii și literaturii chineze.

sinologíe s. f., art. sinología, g.-d. sinologíi, art. sinologíei

SINOLOGÍE s.f. Știință care studiază istoria, limba și literatura chineză. [Gen. -iei. / < fr. sinologie, cf. lat.t. sina – chinez, gr. logos – știință].

SINOLOGÍE s. f. știință care studiază istoria, limba și cultura chineză. (< fr. sinologie)

SINOLOGÍE f. Știință care se ocupă cu studiul istoriei, limbii, literaturii și culturii poporului chinez. [G.-D. sinologiei] /<fr. sinologie, germ. Sinologie

*sinologíe f. (lat. Sina, China, și -logie). Știința limbiĭ, istoriiĭ și instituțiunilor Chineĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

sinologíe s. f., art. sinología, g.-d. sinologíi, art. sinologíei

SINOLOGÍE (< lat. Sina „China” + gr. logos „studiu”) s. f. Disciplină care are ca obiect de studiu lumea chineză în general. În particular, specialistul în s. cercetează mitologia, istoria, gândirea literatura sau religiile Chinei, condiția fundamentală fiind competența lingvistică (în special accesul la texte în limba chineză veche), iar obiectivul urmărit este traducerea unor asemenea texte în limba maternă sau într-o limbă de circulație internațională, comentarea și popularizarea lor.

SINOLOGÍE s. f. (< fr. sinologie, cf. lat. t. sina – chinez, gr. logos – știință): știință care studiază istoria, limba și literatura chineză.

Intrare: sinologie
sinologie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sinologie
  • sinologia
plural
genitiv-dativ singular
  • sinologii
  • sinologiei
plural
vocativ singular
plural