3 definiții pentru singularism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SINGULARÍSM s.n. (Fil.) Concepție metafizică potrivit căreia universul este alcătuit dintr-un singur principiu sau are o singură cauză. [< germ. Singularismus].
SINGULARÍSM s. n. concepție metafizică potrivit căreia universul este dintr-un singur principiu, are o singură cauză. (< germ. Singularismus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
singularísm s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: singularism
singularism substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)