SINETOS, gr. συνέτος „inteligent” și, coincidență: Sinat, principe gal din Galatia (Plutarh, apud Bailly). 1. Aceste două nume s-ar putea pune în relație cu enigmaticul Sinat din doc. moldovenești din sec XV (Dm; Ștef; C Ștef); – 1467 (RA I 117); – moș în Sănetești (16 A I 268); Sinat/a b., -ești (Tec I). Această indicație justifică Identitatea Sinat = Sănat, nume ce apar în același timp în doc. moldovene. 2. Sănat, -a, b. (Dm); Sănăt/ești s, -escul (Ard; Hur; Sd X), nume dovedit în cele trei țări romîne, fără legătură cu subst. sănătate, dat ca etimon, prin haplologie, de A. Candrea; Sănătescu, Ianache, olt (Fil A și RI XIV 147) în 1827. Cf. Sănătăuca s. 3. Sanate, moț, n. de origine iranică, după O. Dens. (Curs 164).