sinereză sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ze / E: ngr συναίρεσις, fr synérèse] 1 (Lin) Fenomen fonetic care constă în fuziunea într-un diftong ascendent a două vocale învecinate prin transformarea primei vocale într-o semivocală. 2 Separare a lichidului dintr-un gel în urma depozitării mai îndelungate.