2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
SINCRETIST, -Ă, sincretiști, -ste, s. m. și f. (Rar) Adept al sincretismului. – Din fr. syncrétiste.
SINCRETIST, -Ă, sincretiști, -ste, s. m. și f. (Rar) Adept al sincretismului. – Din fr. syncrétiste.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SINCRETIST, -Ă s.m. și f. Adept al sincretismului (2). [< fr. syncrétiste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SINCRETIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al sincretismului. (< fr. syncrétiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*sincretíst, -ă s. (d. sincretizm). Fil. Adept al sincretizmuluĭ. Adj. Relativ la sincretizm. – Sincretiști se numeaŭ în seculu 16 filosofiĭ care oscilaŭ între Platone și Aristotele, ĭar în biserica protestantă adepțiĭ luĭ Gheorghe Calixtus, bănuițĭ că țin cu papa.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
sincretistă s. f., g.-d. art. sincretistei; pl. sincretiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sincretist s. m., adj. m., pl. sincretiști; f. sg. sincretistă, pl. sincretiste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
sincretist, sincretiștisubstantiv masculin sincretistă, sincretistesubstantiv feminin sincretist, sincretistăadjectiv
- 1. (Adept) al sincretismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- syncrétiste DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.