SIMULTANEITATE. Subst. Simultaneitate, coincidență; concordanță, potrivire; potriveală (pop.), suprapunere; sincronizare, sincronie, sincronism. Coexistență. Contemporaneitate. Contingent, leat (pop.). Contemporan. Adj. Simultan, simultaneu, concomitent, coincident; concordant, potrivit. Sincronic, sincron, sincronizat; sincronistic. Coexistent; contemporan. Vb. A exista în același timp, a se produce simultan; a coincide, a se potrivi, a se suprapune; a se sincroniza. A coexista. A fi leat cu cineva. Adv. (În mod) simultan, concomitent, în același timp, deodată. În timp ce, în vreme cînd (înv.), pe cînd, pe vreme ce; cît timp, atît tîmp, atît timp cît, pînă cînd. V. asemănare, existență, prezent, relație, timp.