10 definiții pentru simonie

SIMONÍE s. f. Trafic cu lucruri considerate de Biserică drept bunuri spirituale, sfinte și pedepsit cu excomunicarea, caterisirea etc. – Din fr. simonie.

SIMONÍE s. f. Trafic cu lucruri considerate de biserică drept bunuri spirituale, sfinte și pedepsit cu excomunicarea, caterisirea etc. – Din fr. simonie.

SIMONÍE s. f. (Învechit) Trafic cu lucrurile considerate de biserica creștină drept bunuri spirituale, sfinte.

simoníe s. f., art. simonía, g.-d. simoníi, art. simoníei

simoníe s. f., art. simonía, g.-d. art. simoníei; pl. simoníi

SIMONÍE s.f. (Liv.) Trafic cu obiecte sfinte. [Gen. -iei. / < fr. simonie, cf. Simon Magul – personaj biblic].

SIMONÍE s. f. trafic cu obiecte sfinte, vânzare de bunuri spirituale, de funcții ecleziastice. (< fr. simonie)

simonie f. trafic cu cele sfinte (după numele lui Simion Magul, pretins făcător de minuni).

simoníe f. (ngr. simonia; mlat. simonia, d. Simon Magu, un Jidan care a vrut să cumpere de la sfîntu Petru daru de a conferi sfîntu spirit). Negustorie cu cele sfinte (rangurĭ, obĭecte ș.a.) vînzînd orĭ cumpărînd.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

simoníe, simonii s. f. Trafic cu lucruri pe care Biserica le consideră sfinte, bunuri spirituale, și pedepsit cu excomunicarea, caterisirea etc. Numele vine de la Simon Magul, care a oferit apostolilor Petru și Ioan bani în schimbul harului Sfântului Duh. – Din fr. simonie.

Intrare: simonie
simonie
substantiv feminin (F134) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular simonie simonia
plural
genitiv-dativ singular simonii simoniei
plural
vocativ singular
plural