simbolism sn [At: HASDEU, I. C. I, 164 / Pl: ? / E: fr symbolisme] 1 Sistem de simboluri (2). 2 Reprezentare prin simboluri (2). 3 (Spc) Totalitate a simbolurilor (2) proprii unei religii. 4 Reprezentare a dogmelor, a conceptelor religioase prin simboluri (2). 5 Ramură a teologiei care expune și explică simbolismul (4). 6 Curent programatic în literatura și arta mondială, constituit la sfârșitul secolului XIX, care atribuie fiecărui obiect și fenomen din lumea înconjurătoare calitatea de a fi exprimat și descifrat prin simboluri (2). 7 Mod de exprimare și de manifestare propriu simbolismului (6). 8 (Îs) ~ fonetic Capacitate a structurii fonetice a unui cuvânt sau a unui grup de sunete de a sugera sau de a întări noțiunea pe care o desemnează sau o anumită atitudine față de ea. 9 (Îas) Legătura dintre sunete sau un grup de sunete și o anumită idee sau impresie.