SIMBOLIC, -Ă, simbolici, -e, adj. Care servește ca simbol, care are caracterul unui simbol. Mergînd mereu la deal, mi se părea că merg spre această regiune a narcișilor veșnic albi și simbolici. GALACTION, O. I 334. Lașitatea lui Cristophi i se păru dintr-o dată simbolică. CAMIL PETRESCU, O. II 29. Cetățeanul turmentat, persoană simbolică... prin ignoranța lui, prin lipsa de simț politic. GHEREA, ST. CR. I 346. (Adverbial) O fășie de apus se deșiră pe Dunăre și țărmuri. E o culoare de sînge, un roșu fierbinte care scaldă simbolic pămîntul și apa. SAHIA, N. 40. ◊ Logică simbolică (sau matematică) v. logică. Car simbolic = car alegoric, v. alegoric. Dintr-o dată, la ocolul podului se ivi un uriaș car simbolic, tot în alb. CAMIL PETRESCU, O. II 510.