SILFIDĂ, silfide, s. f. 1. (În mitologia popoarelor celtice și germanice) Personaj închipuit ca o femeie, care întruchipa (împreună cu silful) elementul aerului. Ce talie de silfidă!... parcă-i o floare îndoită de suflul aurorei. ALECSANDRI, T. 282. 2. (La pl.) Insecte din ordinul coleopterelor, cu numeroase specii, care se hrănesc cu cadavre.