4 definiții pentru silenic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILÉNIC, -Ă, silenici, -ce, adj. (Rar) (Ca) de silen. – Silen + suf. -ic.

SILÉNIC, -Ă, silenici, -ce, adj. (Rar) (Ca) de silen. – Silen + suf. -ic.

silenic, a [At: BLAGA, H. 113 / Pl: ~ici, ~ice / E: silen1 + -ic] (Rar) 1-2 Ca de silen1 (1-2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

silénic (rar) adj. m., pl. silénici; f. silénică, pl. silénice

silénic adj. m., pl. silénici; f. sg. silénică, pl. silénice

Intrare: silenic
silenic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • silenic
  • silenicul
  • silenicu‑
  • silenică
  • silenica
plural
  • silenici
  • silenicii
  • silenice
  • silenicele
genitiv-dativ singular
  • silenic
  • silenicului
  • silenice
  • silenicei
plural
  • silenici
  • silenicilor
  • silenice
  • silenicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

silenic

  • 1. rar (Ca) de silen.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Silen + sufix -ic.
    surse: DEX '98 DEX '09