8 definiții pentru silan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILÁN, silani, s. m. Compus al siliciului cu hidrogenul. [Pl. și: (n.) silane] – Din fr., engl. silane, rus. silan, germ. Silan.

SILÁN, silani, s. m. Compus al siliciului cu hidrogenul. [Pl. și: (n.) silane] – Din fr., engl. silane, rus. silan, germ. Silan.

silan sm [At: MARCOVICI, CH. 331 / Pl: ~i și ~e sn / E: fr, eg silane, ger Silan] Compus al siliciului cu hidrogenul.

SILÁN s.m. Combinație a siliciului cu hidrogenul. [< germ. Silan].

SILÁN s. m. compus hidrogenat al siliciului. (< fr. silane)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SILÁN s. (CHIM.) hidrură de siliciu.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SILÁN (< fr. {i}) s. m. Combinație a siliciului cu hidrogenul, având formula generală SinH2n+2. Din monosilan (SiH4), care este un gaz, se obține siliciu pur pentru tehnica semiconductorilor.

Intrare: silan
silan1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • silan
  • silanul
  • silanu‑
plural
  • silani
  • silanii
genitiv-dativ singular
  • silan
  • silanului
plural
  • silani
  • silanilor
vocativ singular
plural
silan2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • silan
  • silanul
  • silanu‑
plural
  • silane
  • silanele
genitiv-dativ singular
  • silan
  • silanului
plural
  • silane
  • silanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

silan

  • 1. Compus al siliciului cu hidrogenul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: