silabisire sf [At: ALBOTEANU, GRAM. 18^r/15 / V: (îvt) ~sare, ~izare, ~visi~ / Pl: ~ri / E: silabisi] 1-2 Pronunțare sau citire prin despărțirea cuvintelor, textelor etc. în silabe sau sunete din stângăcie (sau pentru a pune cuvântul sau cuvintele în relief) Si: (înv) silabire (1-2), silabisație (1-2), slovenire (1-2). 3-4 (Pex) Pronunțare sau citire lentă Si: (înv) silabire (3-4), silabisație (3-4), slovenire (3-4).