Definiția cu ID-ul 943227:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SILABIC, -Ă, silabici, -e, adj. Referitor la silabe; alcătuit din silabe. ◊ Scriere silabică (sau cu caracter silabic) = scriere în care literele sau semnele nu reprezintă sunete, ci silabe. F. Engels leagă apariția scrierii silabice și literale de trecerea la epoca civilizației. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 366, 5/2. (În poezia antică) Versificație silabică = versificație bazată pe numărul silabelor, independent de locul accentelor. Versificație silabo-tonică = versificație bazată pe numărul silabelor dintr-un vers și pe repartizarea accentelor.