12 definiții pentru siderit siderită


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIDERÍT2, siderite, s. n. Meteorit constituit aproape în întregime din fier. – Din fr. sidérite.

SIDERÍT2, siderite, s. n. Meteorit constituit aproape în întregime din fier. – Din fr. sidérite.

SIDERÍT1, siderite, s. n. Sideroză (1). – Din fr. sidérite, lat. sideritis, germ. Siderit.

SIDERÍT1, siderite, s. n. Sideroză (1). – Din fr. sidérite, lat. sideritis, germ. Siderit.

siderit sn [At: ALEXI, W. / V: sf / Pl: ~e / E: fr sidérite] 1 Carbonat natural de fier Si: sideroză (1). 2 Meteorit constituit aproape în întregime din fier. Si: siderolit.

SIDERÍT s. n. 1. Sideroză (1). 2. Meteorit constituit aproape în întregime din fier.

SIDERÍT s.n. Carbonat natural de fier; sideroză (1). [Pl. -te. / < fr. sidérite, cf. lat. sideritis].

SIDERÍT s. n. 1. carbonat natural de fier; sideroză (1). 2. meteorit din fier. (< fr. sidérite, germ. Siderit)

SIDERÍT ~e n. Carbonat natural de fier. /<fr. sidérite


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

siderít s. n., pl. sideríte

siderít s. n., (meteoriți) pl. sideríte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SIDERÍT s. v. sideroză.

Intrare: siderit
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • siderit
  • sideritul
  • sideritu‑
plural
  • siderite
  • sideritele
genitiv-dativ singular
  • siderit
  • sideritului
plural
  • siderite
  • sideritelor
vocativ singular
plural
siderită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)