2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

sidefa vt [At: MACEDONSKI, O. I, 162 / Pzi: ~fez / E: sidef] A face să aibă aspectul sidefului (1) Si: (nob) a sidefiza.

A SIDEFA ~ez tranz. (obiecte) A face să capete aspectul sidefului. /Din sidef

Ortografice DOOM

sidefa vb., ind. prez. 1 sg. sidefez, 3 sg. și pl. sidefea

Sinonime

SIDEFARE s. (TEHN.) graminare.

Intrare: sidefare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sidefare
  • sidefarea
plural
  • sidefări
  • sidefările
genitiv-dativ singular
  • sidefări
  • sidefării
plural
  • sidefări
  • sidefărilor
vocativ singular
plural
Intrare: sidefa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sidefa
  • sidefare
  • sidefat
  • sidefatu‑
  • sidefând
  • sidefându‑
singular plural
  • sidefea
  • sidefați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sidefez
(să)
  • sidefez
  • sidefam
  • sidefai
  • sidefasem
a II-a (tu)
  • sidefezi
(să)
  • sidefezi
  • sidefai
  • sidefași
  • sidefaseși
a III-a (el, ea)
  • sidefea
(să)
  • sidefeze
  • sidefa
  • sidefă
  • sidefase
plural I (noi)
  • sidefăm
(să)
  • sidefăm
  • sidefam
  • sidefarăm
  • sidefaserăm
  • sidefasem
a II-a (voi)
  • sidefați
(să)
  • sidefați
  • sidefați
  • sidefarăți
  • sidefaserăți
  • sidefaseți
a III-a (ei, ele)
  • sidefea
(să)
  • sidefeze
  • sidefau
  • sidefa
  • sidefaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)