sfârlă [At: DONICI, F. 24/16 / Pl: ~le / E: ns cf sfâr] (Reg) 1 sf Bobârnac (1). 2 sf (Îe) A-i merge (cuiva) norocu-n ~ A avea ghinion. 3 sf Rât¹ (1) . 4 sf (Îe) A-i da (cuiva) peste ~ A face observatii cuiva care exagerează, devine obraznic etc. 5 sf (Prt) Gură (1). 6 sf (Îrg) Sfârlează (4). 7-8 a, av (D. rapiditatea unei mișcări) (Care este) ca o sfârlează. 9 sf (Pfm) Persoană (de obicei femeie) slabă și iute în mișcări. 10 sf Prâsnel. 11 sf Obiect de dimensiuni reduse. 12 sf Băț prevăzut cu două găuri și cu o sfoară, care se fixează în burta unui cal ca să nu se miște la potcovit. 13 Opincă ruptă. 14 Colibă de lemn într-o pădure. 15 sf (Iht) Zvârlugă (Cobitis aurata balcanica).