sfeșnic¹ sn [At: CORESI, EV. 407 / V: (îvp) feșnic, (înv) ~eaș~, ~eaștn~, ~eatn~, ~ecinec, ~ednic, ~ernic, ~veaș~, sveaștnic, ~eaștnec, sveș~, sveștnic, fesnic, (reg) ~ejnic, ~ernic, feașnic, fejnec, fejnic, fejniac, flejnic, fleș~ / Pl: ~ice / E: slv свѣщникъ] 1 Suport pentru lumânări, cu unul sau cu mai multe brațe. 2 (Îe) A sta ~ A sta în picioare. 3 (Reg) Opaiț (1). 4 (Reg) Făclie (1). 5 (Reg) Rădăcină de măsea. 6 (Înv; fig) Călăuză (a vieții). 7 (Bot; reg) Darie (Pedicularis exaltata).