9 definiții pentru sfacel sfacelus sfachel sfasel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFACÉL, sfacele, s. n. (Med.) Porțiune de țesut mortificat care se detașează de țesuturile sănătoase învecinate și se elimină. – Din fr. sphacèle.

SFACÉL, sfacele, s. n. (Med.) Porțiune de țesut mortificat care se detașează de țesuturile sănătoase învecinate și se elimină. – Din fr. sphacèle.

sfacel sn [At: MEȘT. DOFT., ap. URSU, T. Ș. 277 / V: (înv) ~us, ~achel, ~asel / S și: (înv) sphacel / Pl: ~e / E: fr sphacèle, lat sphacelus] 1 Porțiune de țesut necrozat care se detașează de țesuturile sănătoase învecinate și se elimină. 2 Mortificare a unor țesuturi sau organe, în urma unor tulburări de circulație sau a unor boli (infecțioase) Si: (înv) învârtoșare, țâțână.

SFACÉL s.n. (Med.) Fragment de țesut necrozat în curs de liză purulentă. [< fr. sphacèle, cf. gr. sphakelos – cangrenă].

SFACÉL s. n. 1. cangrenă uscată în leziunile traumatice întinse sau în organele care degenerează prin ischemie. 2. boală a trunchiului sau a ramurilor arborilor care produce uscarea acestora. (< fr. sphacèle)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sfacél s. n., pl. sfacéle

sfacél s. n., pl. sfacéle

Intrare: sfacel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfacel
  • sfacelul
  • sfacelu‑
plural
  • sfacele
  • sfacelele
genitiv-dativ singular
  • sfacel
  • sfacelului
plural
  • sfacele
  • sfacelelor
vocativ singular
plural
sfacelus
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfachel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfasel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)