9 definiții pentru sfănțuică sfrănțuică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFĂNȚUÍCĂ, sfănțuici, s. f. (Înv.) Sfănțoaică. – Sfanț + suf. -uică.

sfănțuică sf [At: MACEDONSKI, O. I, 58 / V: (reg) sfră~ / Pl: ~ici / E: sfanț + -uică] Sfănțoaică.

SFĂNȚÚICĂ, sfănțuici, s. f. (Înv.) Sfănțoaică. – Sfanț + suf. -uică.

SFĂNȚÚICĂ, sfănțuici, s. f. (Învechit) Sfănțoaică. Fratele mortului... dezlega la gură sacul cu sfănțuici. MACEDONSKI, O. III 101.

sfrănțuică sf vz sfănțuică


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sfănțúică (înv.) s. f., g.-d. art. sfănțúicii; pl. sfănțúici

sfănțúică s. f., g.-d. art. sfănțúicii; pl. sfănțúici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SFĂNȚÚICĂ s. sfănțoaică. (~ valora o jumătate de sfanț.)

SFĂNȚUICĂ s. sfănțoaică. (~ valora o jumătate de sfanț.)

Intrare: sfănțuică
sfănțuică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfănțuică
  • sfănțuica
plural
  • sfănțuici
  • sfănțuicile
genitiv-dativ singular
  • sfănțuici
  • sfănțuicii
plural
  • sfănțuici
  • sfănțuicilor
vocativ singular
plural
sfrănțuică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

sfănțuică sfrănțuică

etimologie:

  • Sfanț + sufix -uică.
    surse: DEX '98 DEX '09