2 intrări
9 definiții

Explicative DEX

SEZINĂ, sezine, s. f. Posesiune de drept a bunurilor succesorale, în temeiul căreia anumiți moștenitori sunt îndreptățiți să perceapă uzufruct și să exercite dreptul la acțiune privitoare la aceste bunuri încă de la deschiderea succesiunii. – Din fr. saisine.

sezină sf [At: HAMANGIU, C. C. 157 / Pl: ~ne / E: fr saisine] Posesiune de drept asupra unor bunuri succesorale, în temeiul căreia anumiți moștenitori sunt îndreptățiți să perceapă uzufruct și să exercite dreptul la acțiune privitoare la aceste bunuri încă de la deschiderea succesiunii.

SEZINĂ, sezine, s. f. Posesiune de drept a bunurilor succesorale, în temeiul căreia anumiți moștenitori sunt îndreptățiți să perceapă uzufruct și să exercite dreptul la acțiune privitoare la aceste bunuri încă de la deschiderea succesiunii. – Din fr. saisine.

ȘEZINĂ, șezine, s. f. Veche monedă moldovenească.

SEZINĂ s.f. (Jur.) Drept de luare imediată în posesiune a unei moșteniri legale, fără autorizația prealabilă a justiției. [< fr. saisine].

SEZINĂ s. f. (jur.) drept de luare imediată în posesiune a unei moșteniri legale, fără autorizația prealabilă a justiției. (< fr. saisine)

Ortografice DOOM

sezină s. f., g.-d. art. sezinei; pl. sezine

sezină s. f., g.-d. art. sezinei; pl. sezine

sezină s. f., g.-d. art. sezinei; pl. sezine

Intrare: sezină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sezină
  • sezina
plural
  • sezine
  • sezinele
genitiv-dativ singular
  • sezine
  • sezinei
plural
  • sezine
  • sezinelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: șezină
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șezină
  • șezina
plural
  • șezine
  • șezinele
genitiv-dativ singular
  • șezine
  • șezinei
plural
  • șezine
  • șezinelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sezină, sezinesubstantiv feminin

  • 1. Posesiune de drept a bunurilor succesorale, în temeiul căreia anumiți moștenitori sunt îndreptățiți să perceapă uzufruct și să exercite dreptul la acțiune privitoare la aceste bunuri încă de la deschiderea succesiunii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

șezină, șezinesubstantiv feminin

  • 1. Veche monedă moldovenească. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.