SETCĂ, setci, s. f. (Reg.) Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă de forme și dimensiuni variate, confecționată din ață subțire și care este fixată în apă cu ajutorul a două odgoane, cel superior cu plute, iar cel inferior cu greutăți, folosită mai ales pentru scrumbie și cegă. – Din rus. setka.

setcă sf [At: ANTIPA, P. 168 / Pl: ~tci și (rar) ~tce / E: rs сетка] Unealtă de pescuit confecționată din plasă de ață subțire, în general de formă dreptunghiulară, fixată în apă cu ajutorul a două odgoane, întrebuințată mai ales pentru scrumbie și cegă.

SETCĂ, setci, s. f. (Reg.) Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă de forme și dimensiuni variate, confecționată din ață subțire și care este fixată în apă cu ajutorul a două odgoane, cel superior cu plute, iar cel inferior cu greutăți, întrebuințată mai ales pentru scrumbie și cegă. – Din rus. setka.

SETCĂ, setci, s. f. (Regional) Plasă (de forme și de dimensiuni variate) întrebuințată la pescuit. V. mreajă, năvod.

SETCĂ ~ci f. Plasă mare de pescuit. /<rus. setka

setcă f. plasă mare plutitoare, întrebuințată mai ales la prinsul scrumbiilor de Dunăre. [Serb. SITKA, sitișcă].

sétcă f., pl. ĭ (rus. sĭetka, dim. d. sĭetĭ, plasă). Plasă de prins scrumbiĭ orĭ cegă. V. cegarniță.

setcă (reg.) s. f., g.-d. art. setcii; pl. setci

setcă (reg.) s. f., g.-d. art. setcii; pl. setci

setcă s. f., g.-d. art. setcii; pl. setci

setcă (-ci), s. f. – Plasă de pescuit. Rus. šetka (Tiktin).

SÉTCĂ (< rus.) s. f. Unealtă de pescuit (în special pentru scrumbie și cegă) formată dintr-o plasă mare (cu lungimea de 20-50 m și lățimea de 1,5-5 m) confecționată din ață subțire și care este fixată în apă cu ajutorul a două odgoane, cel superior cu plute, iar cel inferior cu greutăți.