sesiune sf [At: ȘINCAI, HR. II, 133/3 / P: ~si-u~ / V: sezi~, (îrg) sesie (S și: sessie, sesiie) / S și: sessiune / Pl: ~ni / E: lat sessio, -onis, fr session, rs сессия] 1 (De obicei urmat de determinări care indică felul) Perioadă de timp în care membrii unui organ reprezentativ, ai unei instituții științifice, ai unei organizații internaționale sau ai altui colectiv organizat se întrunesc pentru a discuta și a rezolva împreună unele probleme și lucrări care intră în atribuțiile lor. 2 (Pex) Fiecare dintre ședințele ținute într-o sesiune (2). 3 (Șîs ~ de examene) Perioadă de timp în cursul căreia se țin examene. 4 (În Evul Mediu; reg) Denumire a lotului de pământ, parte dintr-un domeniu, asupra căruia țăranul dependent avea drept de posesiune în schimbul rentei către stăpânul feudal și care putea fi transmis ereditar Si: delniță. 5 Lot de pământ care se dădea în folosință unui paroh, unei școli, unei primării etc. 6 (Spc) Unitate de măsură agrară egală cu 32 de iugăre de pământ.