servil, ~ă a [At: FM (1840), 27²/29 / Pl: ~i, ~e / E: fr servile, lat servilis] 1 (D. oameni) Care are o atitudine de supunere exagerată față de cineva (pentru a obține unele avantaje) Si: plecat², (înv) slugarnic, supus, slugos, (îvr) slugar, slugăratic, slugărelnic (2), slugăresc, (liv) obsecvios. 2 (D. manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) Care denotă supunere exagerată. 3 (D. manifestări, acțiuni etc. ale oamenilor) Care impune servilism (1) Si: slugarnic, (liv) obsecvios. 4 (D. oameni) Care se supune cu fidelitatea unui model. 5 (D. oameni) Lipsit de inițiativă și originalitate. 6 (D. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Care acționează (mecanic) în conformitate cu un model. 7 (D. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Care este lipsit de inițiativă și de originalitate. 8 (D. traducători) Care respectă în mod formal originalul, neglijând conținutul. 9 (D. traduceri) Care este (prea) fidel formei Si: literal. 10 Care ține de condiția de serv (4). 11-16 Servial (1-6). 17 (Pex; d. animale) Care devin supuse omului.