separator, ~oare [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ~i, ~oare / E: fr séparateur] 1-3 a Care separă (1-3) Si: despărțitor, izolator. 4 sn (Teh) Aparat, dispozitiv, mașină care servește la curățirea unei substanțe de alte substanțe sau la separarea (fizică a) unuia sau a mai multor componenți dintr-un amestec de corpuri (solide, lichide sau gazoase). 5 sn (Îs) ~ de lapte Aparat centrifugal folosit la separarea smântânii din lapte. 6 sn Aparat electric pentru conectarea și deconectarea vizibilă a unui circuit electric manevrabil numai dacă circuitul este întrerupt Si: (rar) secționor.