SENTIMENTALITATE s. f. Caracter, fel de a fi al unei persoane sentimentale, predispoziție spre exagerarea sentimentelor. Aceștia, oamenii noi, simt pînă la sentimentalitate după predecesorii adormiți în indiferență. IORGA, L. I 17. ♦ Lirism sentimental. Prima fază a lui Conachi... e vremea sentimentalității fals-exagerate. IBRĂILEANU, SP. CR. 56. ♦ Reacție afectivă specifică a cuiva față de realitățile vieții. În «Dumbrava minunată» e natura și mitologia noastră, sînt obiceiurile, credințele și eresurile noastre, e sentimentalitatea, e atitudinea noastră față de lucrurile noastre. IBRĂILEANU, S. 5.