seniorie [At: AR (1829) 54²/44 / P: ~ni-o~ / V: (îvr) seno~, (rar) sin~ (S și: signorie / P și: si-nio~) / Pl: ~ii / E: fr seigneurie după senior², it signoria] 1 sfsa (Îvr; urmat de un aps) Senior² (1). 2-3 sfs Seniorat¹ (1-2). 4-5 Funcția de senior² (2-3). 6-7 sf Autoritatea unui senior² (2-3). 8-9 sf Drepturile unui senior² (2-3). 10 sf Domeniu al unui senior² (2). 11 sf Organ de conducere în unele orașe-republici italiene în Evul Mediu. 12 sf Reședința senioriei (10). 13 Personalul senioriei (10).