2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SENIÓR2, -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., s. m., s. f. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. m. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

senior3, ~oa smf, a [At: DL / P: ~ni-or / Pl: ~i, ~oare / E: fr senior] (Îoc „junior”) 1-2 (Sportiv) care a depășit vârsta de 18 ani.

SENIÓR2, -OÁRĂ, seniori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Sportiv) care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) mai în vârstă, mai bătrână. 3. S. n. (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul). [Pr.: -ni-or] – Din fr. senior.

SENIÓR3, -OÁRĂ, seniori, -oare, s. m. și f. (Mai ales la pl.) Sportiv care a depășit vîrstă de 21 de ani (la băieți) sau de 18 ani (la fete). – Pronunțat: ni-or.

SENIÓR, -OÁRĂ s.m. și f. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor. [Pron. -ni-or. / < fr. senior].

SENIÓR s.m. Stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. // adj. (De obicei pe lângă un nume propriu) Care este mai în vârstă, mai bătrân; bătrânul, tatăl. [Pron. -ni-or. / < lat. senior, cf. fr. seigneur].

SENIÓR2, -OÁRĂ s. m. f. sportiv care a depășit vârsta juniorilor. (< fr. senior)

SENIÓR1 I. s. m. stăpân al unei feude; (p. ext.) nobil. II. adj. (după un nume onomastic) care este mai în vârstă, mai bătrân; tatăl (în raport cu fiul). (< lat. senior)

senior m. 1. proprietar feudal, în evul mediu; 2. om de mare nobleță. ║ a. mai mare în vârstă, în opozițiune cu junior = mai tânăr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

seniór1 (sportiv) (-ni-or) adj. m., s. m., pl. senióri; adj. f., s. f. senioáră, pl. senioáre

seniór (sportiv) s. m., adj. m. (sil. -ni-or), pl. senióri; f. sg. senioáră, g.-d. art. senioárei, pl. senioáre

Intrare: senioară
senioară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senioa
  • senioara
plural
  • senioare
  • senioarele
genitiv-dativ singular
  • senioare
  • senioarei
plural
  • senioare
  • senioarelor
vocativ singular
plural
Intrare: senior (adj.)
senior1 (adj.) adjectiv
  • silabație: se-ni-or info
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senior
  • seniorul
  • senioru‑
  • senioa
  • senioara
plural
  • seniori
  • seniorii
  • senioare
  • senioarele
genitiv-dativ singular
  • senior
  • seniorului
  • senioare
  • senioarei
plural
  • seniori
  • seniorilor
  • senioare
  • senioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

senior (adj.)

  • 1. Care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Mai în vârstă, mai bătrân.
    surse: DEX '09

etimologie:

senior, -oară (persoană) senioară siniore sinor senor sinior

  • 1. Sportiv care a depășit vârsta juniorilor, vârstă care variază de la sport la sport, de obicei peste 18 ani.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Persoană mai în vârstă, mai bătrână.
    surse: DEX '09
  • 3. substantiv masculin (Pe lângă un nume propriu de persoană, în opoziție cu junior) Tatăl (considerat în raport cu fiul).
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Primul portret cunoscut al lui Ion-vodă este acel ce l-am descoperit și cumpărat noi în 1862... la buchinistul Igel senior. HASDEU, I. V. 236.
      surse: DLRLC
    • comentariu În acest caz se accentuează senior.
      surse: DOOM 2
    • comentariu abreviere sr / Sr
      surse: DOOM 2

etimologie: