14 definiții pentru senilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SENILITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este senil; stare patologică a vârstei înaintate, constând din modificări involutive fizice și psihice ale organismului, mai accentuate decât cele datorate proceselor normale de îmbătrânire. – Din fr. sénilité.

senilitate sfs [At: BARCIANU / E: fr sénilité] Stare patologică provocată de îmbătrânire și caracterizată prin modificări structurale și funcționale de involuție fizică și psihică ale organismului.

SENILITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este senil; stare patologică provocată de îmbătrânire și caracterizată prin modificări structurale și funcționale de involuție, fizice și psihice, ale organismului uman. – Din fr. sénilité.

SENILITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este senil; slăbire a corpului și a facultăților intelectuale, cauzată de bătrînețe; bătrînețe.

SENILITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este senil; slăbire a facultăților mintale și a corpului, cauzată de bătrânețe. [Cf. fr. sénilité].

SENILITÁTE s. f. 1. stare patologică provocată de îmbătrânire, cu modificări structurale și funcționale involutive, fizice și psihice. 2. (geol.) stadiu de bătrânețe al ciclului de eroziune. (< fr. sénilité)

SENILITÁTE f. Stare de slăbire a funcțiilor organice și intelectuale la bătrânețe. [G.-D. senilității] /<fr. sénilité

senilitate f. slăbirea corpului și a spiritului produsă la bătrânețe.

*senilitáte f. (d. senil). Slăbirea trupească și sufletească a bătrînețiĭ: a muri de senilitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

senilitáte s. f., g.-d. art. senilitắții

senilitáte s. f., g.-d. art. senilității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SENILITÁTE s. (MED.) ramoleală, ramolire, ramolisment, (livr.) decrepitudine, (rar) ramoliție, (impr.) sclerozare. (~ unui om vârstnic.)

SENILITATE s. (MED.) ramoleală, ramolire, ramolisment, (livr.) decrepitudine, (rar) ramoliție, (impr.) sclerozare. (~ unui om vîrstnic.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SENILITÁTE (< fr.) s. f. Stare patologică caracteristică vârstei înaintate, constând din modificări involutive fizice și psihice ale organismului mai accentuate decât cele datorate proceselor normale de îmbătrânire. Se manifestă prin inerție intelectuală, putând ajunge până la un infantilism pronunțat, dificultăți și chiar incapacitate de memorare a evenimentelor recente, stări anxioase și de confuzie; uneori include și manifestări isterice și poate evolua spre demență senilă.

Intrare: senilitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • senilitate
  • senilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • senilități
  • senilității
plural
vocativ singular
plural

senilitate

  • 1. Caracterul a ceea ce este senil; stare patologică a vârstei înaintate, constând din modificări involutive fizice și psihice ale organismului, mai accentuate decât cele datorate proceselor normale de îmbătrânire.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: bătrânețe
  • 2. geologie Stadiu de bătrânețe al ciclului de eroziune.
    surse: MDN '00

etimologie: