semănare¹ sf [At: LB / V: (pop) ~mân~, săm~ / Pl: ~nări / E: semăna¹] 1 Punere sau aruncare a semințelor necesare unei culturi în pământ (pregătit), pentru a face să încolțească să se dezvolte și să rodească plantele Si: semănat¹ (1), semănătură¹ (1), însămânțare, însămânțat, (înv) semeniș¹ (1), (reg) sămânțare (1), pus. 2 (Rar; pan) Aruncare în toate părțile Si: împrăștiere, risipire. 3 (Înv) Propovăduire.