opțiuni
  • info

2 intrări

11 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEMIDOCT, -Ă, semidocți, -te, adj., s. m. și f. (Om) care are cunoștințe puține și superficiale (dar se crede cult); (om) puțin instruit. – Semi- + doct.

SEMIDOCT, -Ă, semidocți, -te, adj., s. m. și f. (Om) care are cunoștințe puține și superficiale (dar se crede cult); (om) puțin instruit. – Semi- + doct.

semidoct, ~ă [At: GHICA, C. E. I, 187 / Pl: ~cți, ~e / E: semi- + doct cf it semidotto] 1-2 smf, a (Persoană) care are o cultură superficială (dar se crede cultă). Si: (rar) semiintelectual (1-2). 3 a (D. atitudini, manifestări, creații etc. ale oamenilor) Care denotă, trădează o cultură superficială (în ciuda pretenților).

SEMIDOCT, -Ă, semidocți, -te, adj. Care are cunoștințe puține și superficiale (dar se crede cult).

SEMIDOCT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care are o cultură superficială; puțin instruit; semicult. [Cf. it. semidotto].

SEMIDOCT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care are o cultură superficială; puțin instruit. (după it. semidotto)

SEMIDOCT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care este numai pe jumătate doct; cu cunoștințe reduse și superficiale; puțin instruit. /semi- + doct

*semidóct, -ă adj. Doct pe jumătate, semicult. V. snob.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

semidoct adj. m., s. m., pl. semidocți; adj. f., s. f. semidoctă, pl. semidocte

semidoct adj. m., s. m., pl. semidocți; adj. f., s. f. semidoctă, pl. semidocte

semidoct adj., s. → doct

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SEMIDOCT adj. v. incult.

Intrare: semidoct (adj.)
semidoct1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • semidoct
  • semidoctul
  • semidoctu‑
  • semidoctă
  • semidocta
plural
  • semidocți
  • semidocții
  • semidocte
  • semidoctele
genitiv-dativ singular
  • semidoct
  • semidoctului
  • semidocte
  • semidoctei
plural
  • semidocți
  • semidocților
  • semidocte
  • semidoctelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: semidoct (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • semidoct
  • semidoctul
  • semidoctu‑
plural
  • semidocți
  • semidocții
genitiv-dativ singular
  • semidoct
  • semidoctului
plural
  • semidocți
  • semidocților
vocativ singular
  • semidoctule
  • semidocte
plural
  • semidocților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

semidoct, semidocțisubstantiv masculin
semidoctă, semidoctesubstantiv feminin
semidoct, semidoctăadjectiv

  • 1. (Om) care are cunoștințe puține și superficiale (dar se crede cult); (om) puțin instruit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: incult semicult
etimologie:
  • Semi- + doct DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.