segregare sf [At: CĂLINESCU, C. O. 234 / Pl: ~gări / E: segrega] 1 (Rar) Separare (1). 2 (Blg; spc) Izolare a unui grup de indivizi sau a unei populații de restul speciei. 3 (Rar; spc) Segregație rasială. 4 (Blg; spc) Separare în timpul diviziunii a genelor alele ale unui organism heterozigot și formare a unor indivizi cu caractere distincte. 5 (Blg; spc) Separare a caracterelor materne și paterne în a doua generație hibridă. 6 (Mtg; spc) Separare sau repartizare neuniformă a componenților unui aliaj, produsă în timpul solidificării din cauza diferenței dintre punctele de topire. 7 Operație de afinare a unui aliaj prin răcire selectivă prin care, la solidificare, unele impurități se concentrează și se pot îndepărta ușor. 8 Proces de izolare a minereurilor din masa rocilor înconjurătoare. 9 (Cns; spc) Separare în straturi de consistență diferită a materialelor granulare din beton sau din mortar în timpul depozitării sau transportării acestora Si: segregație (5).