SECREȚIE, secreții, s. f. Substanță necesară activității organismului, elaborată de glande. Consistența pielii este moale; ea este grasă, catifelată, ușor umedă, calități condiționate și de cantitatea secrețiilor fiziologice. NICOLAU-MAISLER, D. V. 28. ◊ Glandă cu secreție internă = glandă care elimină materia secretată în circuitul sanguin. Glandă cu secreție externă = glandă care elimină materia secretată, prin pori sau prin alte orificii. – Variantă: secrețiune (MARINESCU, P. A. 57) s. f.