sechestrat, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. II, 489 / V: (înv) secve~ / Pl: ~ați, ~e / E: sechestra] (Jur) 1 (D. bunuri mobile sau imobile aflate în litigiu sau aparținând unui debitor) Care a fost pus în indisponibilitate în vederea executării silite sau a confiscării Si: (înv) secfestruit, (îvr) secfestrarisit. 2 (Rar; d. oameni) Care este reținut cu forța. 3 (Spc) Arestat² (2).