seceriș sn [At: CORESI, EV. 153 / V: (îrg) săc~, săcir~ / Pl: ~uri / E: secera + -iș] 1 Secerare. 2 Perioadă de timp în care se seceră (1) Si: (rar) secerat¹ (2), secerătură (2), (înv) seceră (4), (îvr) seceruș. 3 (Îvp; ccr; mai ales lsg csc) Cereale (coapte) care au fost sau urmează să fie secerate Si: recoltă (1), (îrg) secerătură (3), (înv) secerăciune (2).